Skip to content

KIRIM TATAR weblog

Blog despre tatarii crimeeni de pretutindeni, in special, dar si despre lumea turcica, in general

Archive

Tag: *Asimilarea tatarilor

O traducere (aproximativa) dupa:

Renasterea limbii tatare in Crimeea/ Un interviu cu profesorul Adile Emirova

Un specialist n limba rus? ?i lingvistic?, Adile Emirova sa n?scut n crimeea ?i educat n Uzbekistan. Absolva Universitatea de Stat ?i studiile de doctorat n 1969. n plus, ea este autorul a mai multe dic?ionare ?i c?r?i, ?i numeroase articole academice. Dup? ce s-a mutat la Crimeea in 1990, ea s-a implicat activ n revigorarea ?i dezvoltarea de limba t?tare din Crimeea. [rintre altele, ea a publicat gramatica limbii tatare in 2003 ?i un dic?ionar de rus?-t?tar? crimeeana in 2004. Este un membru al Academiei de Stiinte din Crimeea, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina ?i o distin?a academiciana n domeniul ?tiin?ei ?i tehnologiei. M-am ntlnit cu profesorul Emirova n timpul vizitei sale la Washington DC, n august 2006:

IB. Ai fost o tanara tataroaica din Crimeea, atunci cnd tatarii au fost deporta?i din patria lor n 1944. Pute?i s? ompartasiti amintiri despre Surgun.

AE. Am avut 11 ani atunci cnd din tatarii crimeeni au fost deporta?i din Crimeea. Desigur, mi-am adus aminte de aceste evenimente, dar cnd m-am hotarat sa scriu l-am ntrebat pe tat?l meu ?i sora mai mare. La sfr?itul anului 1989 am scris memoriile “Nostalgia”, care a fost publicat? n capitala Uzbekistanului – Tashkent. Textul a fost tradus n limba t?tar? din Crimeea ?i publicatin 1990. Urm?torul paragraf este un extras din carte:
Noaptea trziu am fost incarcati in camioane ?i dusi la gara prin Ay-Petry. n aceea?i noapte am fost pusi n vagoane de marf?, solda?i au nchis u?ile de la exterior ?i trenul a pornit spre o destina?ie necunoscut?. Au deschis usile numai departe de ora?e ?i sate. Multe persoane care nu au reu?it s? revin? la vagoane dup? opriri au fost l?sate n locurile postii unde au murit mai repede. Mor?ii au trebuit s? fie l?sati linga vagoane, pentru c? nu ni s-a permis s? ii ingropam. A fost nevoie de noi mai mult de 20 de zile, pentru a ajunge la Ta?kent, unde au dati jos din tren ?i dusi la o ferm? de stat (sovkhoz). Primele trei luni am tr?it sub copaci, pe cimp, pentru c? nu au fost case de rezerv?. Am suferit de foame, am fost bolnava, nu a avut nici mbr?c?minte ?i nici nc?l??minte, dup? cum am fost interzis s? ia nimic cu noi, atunci cnd am plecat de casele noastre.

Cititorii interesati pot consulta textul integral “Crimeea ?i Crimeea Tatars” pe site-ul Web (in limba rusa ): www.kirimtatar.com

IB. Cum a?i devenit interesata de limba rus? ?i de lingvistic?, ?i prin ceea ce faceti sim?i?i ca va aduceti o contribu?ie major? n domeniul?

AE. In ?colile din locurile de deportare nu s-a studiat limba tatara. Copii au studiat doar n rus? ?i uzbec?. n 1952 am terminat ?coala cu onoruri ?i am vrut s? studiez la universitate. Dar nu a existat nici o universitate n acel ora?. A fost necesar, de asemenea, pentru a ob?ine o autoriza?ie special? de la KGB pentru a merge la un alt oras. In general, permisiunea se acorda pentru tatarii crimeeni. Acestia nu vroiau ca tatarii crimeeni sa studieze in invatamintul superior. Unii ar putea s? spuna c? am intrat la Universite, Catedra de Filologie Rus? ajutata de sansa. De aceea am un interes special n ceea ce prive?te limba ?i literatura rus?.

Cercetarile mele stiintifice in domeniul limbii ruse sunt cunoscute n mai multe ??ri interesate n acelea?i probleme, cum ar fi ??rile din fosta URSS, Germania, Austria, SUA, Bulgaria, Croa?ia, etc. Domeniul de analiza ?tiin?ific? a frazeologiei ruse, adic? de comunicare (cognitive), stil de exprimare, a fost dezvoltat de c?tre mine. Sunt recunosc?tor pentru acest Allah, pentru c?, n prezent, sa folosesc toate cuno?tin?ele mele de teorie a filologiei aici n Crimeea pentru a studia ?i revitalizarea Crimeea limba t?tar?.

Ce am f?cut ?i ce fac n aceast? direc?ie? Studiez astfel de probleme socio-lingvistice, competen?ele lingvistice in limba tatara, statutul de limb? ?i de politici lingvistice din Crimeea, Ucraina. Am prezentat studiile la diverse conferinte internationale – mai mult dect o dat? la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev; n Germania (1993), Austria (1995), Japonia (1997), Fran?a (2004) ?i altele. Am publicat dictionare si carti, am supravegheat centre de cercetare post-universitare de studen?i pe probleme de limba t?tar? din Crimeea, am tinut prelegeri pe teoria de limba t?tar? Crimeea pentru studen?i; Am publicat mai mult de 200 de articole de diferite genuri, jum?tate din ele dedicate problemelor de filologie tatara crimeeana.

IB. Dup? ce ati revenit la Crimeea, a?a cum a?i spus, ati devenit interesat n limba t?tar? din Crimeea. De ce este considerat? tatara crimeeana o limb? pe cale de dispari?ie? Ce s-a fost f?cut pentru a revigora de limb? ?i ce trebuie f?cut?

M-am intors la mine acas?, n Crimeea, la invita?ia rectorului Universitatii de la Simferopol, n decembrie 1990. Am avut o pozi?ie de profesor de filologie rus?. Catedra de Limba t?tar? din Crimeea ?i literatur? a fost infiintata la universitate n acela?i an. Am emis prelegeri pe limba rus? pentru studen?ii din acest departament, dar am ncercat ntotdeauna de a trage o paralel? ntre limba rusa ?i tatara crimeeana. Asa ca, treptat, fiind un specialist de la limba rus?, m-am confruntat cu necesitatea de a studia problemele limbii mele natale.

De ce este limba t?tar? din Crimeea n pericol de dispari?ie? Dou? genera?ii s-au n?scut ?i a crescut n exil. Aproape in toate dintre ele au fost scolite in limba rusa, iar unele dintre ele, n cele uzbec?. Au existat multe casatorii mixte, ?i astfel de copii din familii vorbesc doar limba rus?. Am studiat aceast? problem? ?i a ajuns la urm?toarele concluzii.

n termeni de competen?? lingvistic?, tatara crimeeana poate fi mp?r?ita n patru grupe:

* Simetric bilinguals, care vorbesc fluent att rusa cit ?i limba matern? n toate sferele sociale;
* Asimetrice bilinguals, folosind doar limba matern? n familie ?i rus? n toate celelalte domenii ale vie?ii, inclusiv a familiei;
* Asimetrice bilinguals, folosind limba t?tar? din Crimeea (sub form? de dialect local) n via?a de familie ?i care au limitat utilizarea limbii ruse;
* Monolinguals, care folosesc numai rus? sau tatara crimeeana
Primul ?i cel de-al treilea grup sint restrnse numeric. Primul grup include reprezentan?i de intelectuali: profesori ?i instructori in limba tatara si literatura, scriitori ?i jurnali?ti, cel de-al treilea grup cuprinde persoanele n vrst?, cu un nivel sc?zut de educa?ie. Cel de-al doilea grup este cea mai numeroase, care include tinerii ?i persoanele de vrst? mijlocie, care au primit de educa?ie n ?coli ruse si institu?ii superioare de nv???mnt. Monolinguals sunt prezentate de c?tre dou? p?r?i inegale: a) unui numeros grup de copii, tineri ?i persoane de vrst? mijlocie, precum ?i cele care au fost n?scut ?i a crescut n familii mixte (vorbesc doar limba rusa); b) un mic grup de vrstnici care nu au fost scoliti in ?coli rusesti (vorbesc doar tatara crimeeana). Reprezentan?ilor primelor dou? grupuri sociale trecerea de la o limba in alta este posibila, chiar daca discursul lor contine adesea include diferite cuvinte de imprumut din rusa.

IB. De ce tatarii crimeeni considera mai usoara limba rusa decit limba tatara crimeeana?

AE. Motivele sunt att lingvistice ?i non-lingvistice. Principalul motiv este vocabularul lor slab. Revigorarea ?i dezvoltarea limbii t?tare din Crimeea se loveste de doua probleme: socio-politice ?i lingvistice.

Socio-politice:

1. Statutul social al limbajului. n conformitate cu articolul 10 din Constitu?ia din Ucraina, limba t?tar? are un statut de limba de minoritate na?ional?. n practic?, ultimul deceniu a ar?tat ca un astfel de statut nu se calific? pentru a primi sprijin financiar de la guvern.

2. Extinderea sistemului de educa?ie ?i educarea copiilor n limba t?tar? din Crimeea. Alte scoli cu predare in limba tatara ar trebui s? fie deschise. Exist? n prezent 15 astfel de ?coli, care ofer? educa?ie pentru aproximativ 5000 de elevi dintr-un num?r total de 40,000 copii de vrst? ?colar?. Dou? universit??i preg?tesc profesori de limba t?tar? crimeeana, literatura, Este necesar si nv???mntul profesional

3. Extinderea func?inalitatii limbii in Crimeea. St?pnirea optima a oricarei limbi presupune interactiunea permanenta cu mediul. Diferi?i factori, joaca un rol important n crearea de astfel de mediu: mass-media, macro-?i microtoponimia, semnalizarea rutier?, firme, reclame, sloganuri, etc. n prezent, exista intre 2 si 5 ore de emisie radio si TV in limba tatara crimeeana, patru reviste ?i trei ziarele na?ionale sunt publicate n tatara crimeeana. Toponomia originala crimeeana nu a fost recuperata nc?.

n plus, rena?terea lingvistica joac? un rol important. Colectarea ?i p?strarea tuturor dialectelor supravie?uitoare, fezabile din punct de vedere tehnologic, n mass-media sunt la fel de importante cit si codificarea ?i optimizarea standardelor n limba literar?. Aceste probleme nu sunt abordate azi din cauza lipsei de speciali?ti califica?i ?i fondurilor suficiente de la guvern. M?surile luate pn? acum pentru rena?terea limbii crimeene trebuie continuata. n general, exist? motive de optimism, eu cred ca utilizarea limbii tatare crimeeane va fi readusa la starea sa ini?ial?, ca limb? nativa a tatarilor crimeeni din Crimeea.

Sunt bucuros c? Allah imi da voie s? m? ntorc la mine acas? ?i s? fiu implicata n revigorarea ?i dezvoltarea limbii mele natale, ca fundament al culturii noastre na?ionale.

27 martie 2007

O traducere (aproximativa) dupa http://tatar.yuldash.com/eng_052.html

Este asimilarea etnica reversibila? / de Sabirzyan BADRETDIN (articolul precedent tradus in romana)

Tatarii din Tatarstan (circa 70 la sut? din totii tatarii) sunt n pericol de asimilare. De?i situa?ia este pe cale sa se schimbe in unele locuri, n cea mai mare parte a fostei URSS nu se studiaza limba t?tar? scoli, nu exista posturi de radio si de televiziune in limba tatara, nu exista reviste si ziare in limba tatara, nu exista centre culturale unde tatarii sa se poata ntruni ?i sa socializeze . Ca urmare, multi tatari, n special n rndul tinerei genera?ii, isi pierd identitatea etnic?. Nu este o exagerare s? spun c? cei mai multi tineri tatari care tr?iesc n Rusia nu pot vorbi limba lor. Dac? aceast? tendin?? continu?, genera?ia mai tn?r? de tatari va fi complet asimilata n cteva decenii. Este posibil pentru a inversa acest proces? Pentru a r?spunde la aceast? ntrebare, sa examinam ce calit??i personale poate face o anumita persoana membru al unui anumit grup etnic.

F?r? ndoial?, cele mai importante componente ale celor etnie, sunt:
* Etnice de auto-con?tiin??
* Limba
* Cultul

Pentru a n?elege ce cauzeaz? asimilarea etnic?, trebuie stabilit ce factori contribuie la pierderea fiecaruia dintre componentele de mai sus ?i modul n care acestea pot fi recuperate.

S? amintim fiecare dintre ele:

Auto-con?tiin?a etnica

poate fi definit? ca identificarea de sine, ca membru al unui anumit grup etnic. Acesta este, probabil, cea mai important? caracteristic? care formeaz? baza identitatii etnice. Unii oameni sunt mndrii sa fie tatari, chiar dac? ei nu vorbesc limba, nu sunt familiarizat cu cultura tatara si nu ader? la islam. Sint acestia considerati tatari? Categoric da! Pentru c? cineva care a fost crescut, f?r? nici o conexiune la comunitatea, mai tarziu in viata ar putea descoperi atrac?ie fata de cultura t?tar?, poate ncepe nv??area limbii t?tar?, ?i poate deveni interesat de islam. ntr-adev?r, astfel de transformari ntmpla destul de des. Ce le face posibil? R?spunsul este: auto-con?tiin?a etnica. Prin urmare, pentru a n?elege cauzele de asimilare, ar trebui s? aflam de ce face o persoan? ?i pierde auto-con?tiin?a etnica ?i ceea ce poate fi f?cut pentru a restaura aceasta.

Limba.

Tatarii care nu vorbesc limba lor matern? nu pot fi partasi la cultura tatara ?i nici nu pot contribui la aceasta. n schimb, de multe ori, ei daruiesc talentele lor altor culturi. La nceputul anilor 1990 astfel de cazuri notabile au fost dramaturgul Dias Valeev ?i scriitorul Akhat Mushinsky care si-au scris operele in limba rusa . Dar cea mai important? ntrebare ramine: de ce isi pierde o persoan? limba natal? ?i ce se poate face pentru a inversa acest proces?

Islamul

a fost o parte important? a identitatii tatare. Prin urmare auto-identificarea religioasa este un factor esen?ial n p?strarea auto-constiintei tatare. De exemplu, tatarii polonezi ?i-au pierdut limba cu mult timp n urm? ?i au fost asimilati aproape complet. Numai credinta lor islamica a salvat de la dispari?ie identitatea lor ca grup etnic. Ei consider? a fi o parte a na?iunii t?tare. Exemple opuse sunt tatarii Kryashens ?i Nagaibaks care, de foarte multe ori, se definesc, ele nsele, ca grupuri etnice, separate de tatari. Aici, de asemenea, cele mai importante ntreb?ri sunt: Ce factori contribuie la pierderea identit??ii religioase ?i ce se poate face pentru a inversa acest proces?

Urm?toarele 3 p?r?i din acest articol va analiza fiecare dintre aceste componente de baz? de etnie:

-auto-constiinta etnica

-limba

-religia

Auto-constiinta etnica

Ce cauze exista de isi pierd tatarii auto-con?tiin?a etnica? Printre multele motive posibile, indoctrinarea este factorul cel mai important. Atunci, cnd in cadrul scolii, manualul de istorie descrie tatarii ca fiind barbari, care nu au f?cut nimic, doar omor, viol ?i prad?, ?i, n acela?i timp descrie vechi slavi ca fiind nalti, blonzi, oameni frumosi, mereu preocupati de cultura, singura concluzie pe care un elev tatar o poate trage este ca e rau sa fii tatar. Foarte des, elevii tatari din scolile rusesti devin ridiculizati in timpul lectiilor de istorie. Astfel de ndoctrinare culturala, de obicei, duce la un complex de inferioritate etnica, precum ?i o lips? a dorin?ei de a se identifica ca tatar. Tinerii sunt deosebit de sensibili la o astfel de ndoctrinare.
Cei mai mul?i tineri doresc s? se identifice cu modernul si cu moda. Oferta culturii ruse ofera adolescentilor un flux de imangini cu care sa se identifice: frumoasa, sexy, increzatoare modele, cnt?re?i, sportivi, actori, etc. Cultura tatara nu poate oferi atit de multe imagini. Mai ales n timpul perioadei sovietice, tatarii au pu accentul asupra culturii sale tradi?ionale n detrimentul modernului. De exemplu, pn? recent, circa 90 la sut? din toate melodiile de pe televiziunile tatare s-au efectuat la acompaniament de doar un instrument – un acordeon. Ca rezultat, dolescentii tatari au preferat discotecile ?i cluburile de dans, care au inclus muzica rusa si vestica.

Orientarea gusturilor tatarilor pentru muzica moderna a avut consecin?e profunde pentru adolescentii tatari privind sentimentul de auto-identitate etnica. Mul?i ?i-au pierdut interesul pentru muzica tatara. n cele din urm?, o ntreag? genera?ie de tineri tatari au crescut creznd c? muzica tatara (?i prin extensie – toata cultura tatara) reprezinta arhaicul ?i moda veche.

Indoctrinarea culturala este, uneori, nso?it? de ndoctrinare psihologica. n armata rus?, na?ionalismul este deosebit de puternic iar tinerii solda?i tatari (la fel ca ?i reprezentan?ii altor minorit??i etnice) au fost frecvente victime ale unor incidente, cunoscute sub numele de “dedovschina”. ntr-un astfel de mediu, singura cale pentru un tinar soldat de a supravie?ui este de a atrage cit mai pu?in? aten?ie posibila asupra lui (etnic vorbind). Mai trziu, n calitate de civil, ntr-un mediu de lucru, el este frecvent supus la o presiune psihologica mai mare pentru a se conforma. Produsul final al unui astfel de proces de indoctrinare este ceea ce n literatura t?tar? se nume?te un “mankurt” (o persoana care este rusine de propria etnie).
Poate fi inversata pierderea auto-con?tiin?a etnica? Evident, ndoctrinarea culturala poate fi comb?tuta cu ajutorul actiunilor culturale anti-ndoctrinare. De exemplu, trebuie combatuta conceptia tinerilor de a echivala etnicul cu ceea ce este vechi, arhaic, autentic. Muzica pop ?i rock in limba tatara trebuie s? se dezvolte.

n Tatarstan, tinerii ar trebui s? fie constant “bombardati” cu imagini de tineri, moderni, eleganti, sexy, cu care acestea ar putea sa se identifice. Organizatiile culturale tataresti au dificult??i, de obicei, in atragerea de tineri, pentru c? ei percep aceste organiza?ii ca de mod? veche, de locuri unde p?rin?ii lor se reunesc pentru a minca, a bea sau a birfi (interventia bloggerului: oare si la noi nu e aproape la fel?). Pentru a atrage tinerii, organiza?iile tataresti trebuie s? ofere facilit??i de interes pentru tineri: s?li de sport, discoteci, piscine, prezentari de moda, carte discu?ii, introductiv? servicii, etc

O alt? modalitate important? de a consolida auto-con?tiin?a etnica este de a curata istoria de influentele nefaste. Este important s? nv???m pe copii o istorie obiectiv? a na?iunii tatare. Bazarea pe manuale rusesti este contraproductiv?. Desigur, este nerealist ca fiecare ?coal? rus? sa fie dotata cu manuale publicate n Tatarstan. n acest sens, rolul internet-ului, ca un instrument educa?ional, este deosebit de important.

In mod ideal, fiecare tatar ar trebui s? devin? un internaut. Tatarii sunt una dintre cele mai dispersate natiuni ale lumii. Numai pe internet se pot conecta tatarii din Finlanda, Australia, Turcia, Rusia, ?i n alt? parte ?i de a crea un sentiment de comunitate (ambele cu scopul de a crea ?i sus?ine de auto-con?tiin?a etnica).

n cele din urm?, experien?a altor grupuri etnice ?i religioase n p?strarea identit??ii lor ar trebui s? fie bine studiate ?i aplicate la propria noastr? situa?ie. De exemplu, “Iudaismul, ca o civilizatie”, o carte de Mordechai Kaplan, ofera multe solutii privind problema pastrarii identitatii culturale.

Limba

De?i recens?mntele rezultate indic? faptul c?, de obicei, cei mai multi tatari considera t?tara limba lor matern?, acest lucru nu se reflecta privind gradul de cunoa?tere a limbii. Multi tatari, care nu au o oportunitate de a studia n ?coli t?tar?, au doar cele mai de baz? familiarizarea cu limba. Situa?ia este deosebit de regretabila n rindul comunit??ilor tataresti din Rusia. n Asia Central? ?i n diaspora, cum ar fi Finlanda si Turcia, situa?ia este de doar un pic mai bine.

n Tatarstan pierderea limbii t?tare poate fi explicat? prin mai multe motive:

- invatamintul in limba tatara este adesea perceput? ca un obstacol pentru ob?inerea unui nv???mnt superior (pn? recent, toate disciplinele din institute ?i universit??i au fost predate doar in limba rusa)

- mul?i tineri consider? t?tara “arhaica”, “de mod? veche” ce nu corespunde lumii moderne (cum mul?i dintre noi nu ?tim cum s? spunem “site-ul web”, “interfa??” sau “modem” n t?tar? ?)

- cei mai mul?i oameni n t?tar? diaspora nu au posibilitatea de a studia t?tar? din cauza absen?ei limbii t?tare in scoli, mass-media ?i nu exista o comunitate tatara omogena.

Cum se poate inversa acest flux de asimilare? Evident, deschiderea de ?coli in limba tatara, cre?terea num?rului de ziare in limba tatara ?i alte m?suri pot fi de foarte mare ajutor dar problemele financiare, organizatorice ?i logistice fac foarte dificil? punerea n aplicare a acestora ?i, n multe cazuri, chiar nerealiste. Deci, avem nevoie de a inventa modalitati mai creative si originale de a promova limba t?tar?. De exemplu, este mai ieftin a nregistra lec?iile n t?tar? pe casete audio sau video ?i a le distribui n ntreaga diaspora. Oamenii pot fi ncuraja?i s? fac? copii si sa le distribuie la prieteni, cunoscuti.

Organiza?iile tataresti din str?in?tate ar trebui s? ncurajeze membrii lor de a vorbi t?tara in loc de alte limbi n timpul ntlnirilor lor. Ca un minim, fiecare tatar trebuie s? ?tie ?i s? ncerce s? foloseasc? verbal ?i in scris, cel pu?in cteva cuvinte in tatara.

Ar fi benefic s? se organizeze anual concursuri pentru tineri tatari pentru a afla care este cel mai bun vorbitor de tatara sau care este cel mai bun cunoscator a istoriei si limbii tatare, etc iar c?tig?torilor ar trebui s? le fie acordate cu generozitate tot felul de extra privilegii.

n Tatarstan, o mai mare aten?ie trebuie s? se acorde o limbii tatare folosite in publicitate, semne in magazine, la ambalarea marfurilor, etc. mi amintesc c? n anii 1970 unele bunuri vndute n Tatarstan avut inscrip?ii si in limba tatara pe ambalajele lor. Cei care nu au citit o singur? carte sau un ziar in limba tatara, totu?i, au nv??at cum s? scrie multe cuvinte in tatara, cum ar fi “sare”, “drojdie”, “pine”, etc. n 1980, toate n limba t?tar? inscrip?ii pe produsele au disp?rut complet. Astfel de detalii poate p?rea un pic cam banal, dar acestea pot contribui, fie pentru a reduce sau de la cele de cunoa?tere a limbii.

Inca o modalitate de a nv??a limba t?tar? cu succes, este scufundarea ntr-un mediu lingvistic tatar. Familii tatare de la oras pot trimite copiii la sate, unde in familie se vorbeste tatara, pentru a le oferi o ?ans? de a nv??a limba. Astfel de practici ar trebui s? fie ncurajate ?i probabil chiar ?i formal, organizat n “programe de schimb de tineret” similar cu programe de schimb de studen?i condus? de multe universit??i. n mod ideal, fiecare organiza?ie t?tar? n diaspora ar trebui s? aib? o list? de familii gazd? pentru a se potrivi cu tineri tatari Aceste schimburi se pot realiza pentru o perioad? de timp, fie n schimbul de asisten?? financiar? sau de vizite reciproce.

Experien?a altor popoare n salvarea limbii native ar trebui s? fie studiata ?i aplicata la necesitatile si dorintele proprii. Aici, din nou, rezistenta culturala a poporului evreu este un bun exemplu. Cum a fost posibil, nu numai pentru a revigora ebraic?, o limb? pe care nu a fost vorbit de secole, dar ?i de a se adapta la cerin?ele de tehnologii moderne ?i de cultur?? R?spunsul ne poate da o imagine asupra modului n propria noastr? limb? pot fi salvate de la dispari?ie.

Cultul

Care sunt motivele care duc la pierderea identit??ii islamice printre multi tatari? n Rusia, secole de cre?tinism ortodox (de multe ori n formele cele mai violente ?i barbare), ?i mai trziu de natura ateica a regimului sovietic a contribuit foarte mult la acest proces. n ce mod ar putea fi inversat acest proces? Aici, din nou, trebuie s? fim foarte inventivi ?i creativi. Avem de g?sit noi modalit??i de atragere a tatarilor de partea islamului.

n timp ce este relativ u?or s? ajung? la popula?ia civil?, altfel sta situatia in armata rusa . n ultimii ani, armata rus? a introdus religia in armata. Fata de alte tari, n Rusia multe ceremonii religioase efectuate n armat? sunt obligatorii. Ce se ntmpl? cu solda?ii tatari n timpul astfel de ceremonii? Sunt obligati s? ia parte la ele. Guvernul Tatarstanului este singura autoritate care poate ridica problema religioasa n armata rus?. Dar este, de asemenea important pentru Tatars in diaspora, de a-?i exprima ngrijorarea fa?? aceast? problem?.

Gayaz Iskhaki, marele scriitor tatar, a scris n 1902 c? “n dou? sute de ani, na?iunea tatara, probabil, va nceta s? existe”. S? dovedim ca a gresit.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X