Articol publicat in: Cultura


O traducere (aproximativa) dupa:

Renasterea limbii tatare in Crimeea/ Un interviu cu profesorul Adile Emirova

Un specialist n limba rus? ?i lingvistic?, Adile Emirova sa n?scut n crimeea ?i educat n Uzbekistan. Absolva Universitatea de Stat ?i studiile de doctorat n 1969. n plus, ea este autorul a mai multe dic?ionare ?i c?r?i, ?i numeroase articole academice. Dup? ce s-a mutat la Crimeea in 1990, ea s-a implicat activ n revigorarea ?i dezvoltarea de limba t?tare din Crimeea. [rintre altele, ea a publicat gramatica limbii tatare in 2003 ?i un dic?ionar de rus?-t?tar? crimeeana in 2004. Este un membru al Academiei de Stiinte din Crimeea, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina ?i o distin?a academiciana n domeniul ?tiin?ei ?i tehnologiei. M-am ntlnit cu profesorul Emirova n timpul vizitei sale la Washington DC, n august 2006:

IB. Ai fost o tanara tataroaica din Crimeea, atunci cnd tatarii au fost deporta?i din patria lor n 1944. Pute?i s? ompartasiti amintiri despre Surgun.

AE. Am avut 11 ani atunci cnd din tatarii crimeeni au fost deporta?i din Crimeea. Desigur, mi-am adus aminte de aceste evenimente, dar cnd m-am hotarat sa scriu l-am ntrebat pe tat?l meu ?i sora mai mare. La sfr?itul anului 1989 am scris memoriile “Nostalgia”, care a fost publicat? n capitala Uzbekistanului – Tashkent. Textul a fost tradus n limba t?tar? din Crimeea ?i publicatin 1990. Urm?torul paragraf este un extras din carte:
Noaptea trziu am fost incarcati in camioane ?i dusi la gara prin Ay-Petry. n aceea?i noapte am fost pusi n vagoane de marf?, solda?i au nchis u?ile de la exterior ?i trenul a pornit spre o destina?ie necunoscut?. Au deschis usile numai departe de ora?e ?i sate. Multe persoane care nu au reu?it s? revin? la vagoane dup? opriri au fost l?sate n locurile postii unde au murit mai repede. Mor?ii au trebuit s? fie l?sati linga vagoane, pentru c? nu ni s-a permis s? ii ingropam. A fost nevoie de noi mai mult de 20 de zile, pentru a ajunge la Ta?kent, unde au dati jos din tren ?i dusi la o ferm? de stat (sovkhoz). Primele trei luni am tr?it sub copaci, pe cimp, pentru c? nu au fost case de rezerv?. Am suferit de foame, am fost bolnava, nu a avut nici mbr?c?minte ?i nici nc?l??minte, dup? cum am fost interzis s? ia nimic cu noi, atunci cnd am plecat de casele noastre.

Cititorii interesati pot consulta textul integral “Crimeea ?i Crimeea Tatars” pe site-ul Web (in limba rusa ): www.kirimtatar.com

IB. Cum a?i devenit interesata de limba rus? ?i de lingvistic?, ?i prin ceea ce faceti sim?i?i ca va aduceti o contribu?ie major? n domeniul?

AE. In ?colile din locurile de deportare nu s-a studiat limba tatara. Copii au studiat doar n rus? ?i uzbec?. n 1952 am terminat ?coala cu onoruri ?i am vrut s? studiez la universitate. Dar nu a existat nici o universitate n acel ora?. A fost necesar, de asemenea, pentru a ob?ine o autoriza?ie special? de la KGB pentru a merge la un alt oras. In general, permisiunea se acorda pentru tatarii crimeeni. Acestia nu vroiau ca tatarii crimeeni sa studieze in invatamintul superior. Unii ar putea s? spuna c? am intrat la Universite, Catedra de Filologie Rus? ajutata de sansa. De aceea am un interes special n ceea ce prive?te limba ?i literatura rus?.

Cercetarile mele stiintifice in domeniul limbii ruse sunt cunoscute n mai multe ??ri interesate n acelea?i probleme, cum ar fi ??rile din fosta URSS, Germania, Austria, SUA, Bulgaria, Croa?ia, etc. Domeniul de analiza ?tiin?ific? a frazeologiei ruse, adic? de comunicare (cognitive), stil de exprimare, a fost dezvoltat de c?tre mine. Sunt recunosc?tor pentru acest Allah, pentru c?, n prezent, sa folosesc toate cuno?tin?ele mele de teorie a filologiei aici n Crimeea pentru a studia ?i revitalizarea Crimeea limba t?tar?.

Ce am f?cut ?i ce fac n aceast? direc?ie? Studiez astfel de probleme socio-lingvistice, competen?ele lingvistice in limba tatara, statutul de limb? ?i de politici lingvistice din Crimeea, Ucraina. Am prezentat studiile la diverse conferinte internationale – mai mult dect o dat? la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev; n Germania (1993), Austria (1995), Japonia (1997), Fran?a (2004) ?i altele. Am publicat dictionare si carti, am supravegheat centre de cercetare post-universitare de studen?i pe probleme de limba t?tar? din Crimeea, am tinut prelegeri pe teoria de limba t?tar? Crimeea pentru studen?i; Am publicat mai mult de 200 de articole de diferite genuri, jum?tate din ele dedicate problemelor de filologie tatara crimeeana.

IB. Dup? ce ati revenit la Crimeea, a?a cum a?i spus, ati devenit interesat n limba t?tar? din Crimeea. De ce este considerat? tatara crimeeana o limb? pe cale de dispari?ie? Ce s-a fost f?cut pentru a revigora de limb? ?i ce trebuie f?cut?

M-am intors la mine acas?, n Crimeea, la invita?ia rectorului Universitatii de la Simferopol, n decembrie 1990. Am avut o pozi?ie de profesor de filologie rus?. Catedra de Limba t?tar? din Crimeea ?i literatur? a fost infiintata la universitate n acela?i an. Am emis prelegeri pe limba rus? pentru studen?ii din acest departament, dar am ncercat ntotdeauna de a trage o paralel? ntre limba rusa ?i tatara crimeeana. Asa ca, treptat, fiind un specialist de la limba rus?, m-am confruntat cu necesitatea de a studia problemele limbii mele natale.

De ce este limba t?tar? din Crimeea n pericol de dispari?ie? Dou? genera?ii s-au n?scut ?i a crescut n exil. Aproape in toate dintre ele au fost scolite in limba rusa, iar unele dintre ele, n cele uzbec?. Au existat multe casatorii mixte, ?i astfel de copii din familii vorbesc doar limba rus?. Am studiat aceast? problem? ?i a ajuns la urm?toarele concluzii.

n termeni de competen?? lingvistic?, tatara crimeeana poate fi mp?r?ita n patru grupe:

* Simetric bilinguals, care vorbesc fluent att rusa cit ?i limba matern? n toate sferele sociale;
* Asimetrice bilinguals, folosind doar limba matern? n familie ?i rus? n toate celelalte domenii ale vie?ii, inclusiv a familiei;
* Asimetrice bilinguals, folosind limba t?tar? din Crimeea (sub form? de dialect local) n via?a de familie ?i care au limitat utilizarea limbii ruse;
* Monolinguals, care folosesc numai rus? sau tatara crimeeana
Primul ?i cel de-al treilea grup sint restrnse numeric. Primul grup include reprezentan?i de intelectuali: profesori ?i instructori in limba tatara si literatura, scriitori ?i jurnali?ti, cel de-al treilea grup cuprinde persoanele n vrst?, cu un nivel sc?zut de educa?ie. Cel de-al doilea grup este cea mai numeroase, care include tinerii ?i persoanele de vrst? mijlocie, care au primit de educa?ie n ?coli ruse si institu?ii superioare de nv???mnt. Monolinguals sunt prezentate de c?tre dou? p?r?i inegale: a) unui numeros grup de copii, tineri ?i persoane de vrst? mijlocie, precum ?i cele care au fost n?scut ?i a crescut n familii mixte (vorbesc doar limba rusa); b) un mic grup de vrstnici care nu au fost scoliti in ?coli rusesti (vorbesc doar tatara crimeeana). Reprezentan?ilor primelor dou? grupuri sociale trecerea de la o limba in alta este posibila, chiar daca discursul lor contine adesea include diferite cuvinte de imprumut din rusa.

IB. De ce tatarii crimeeni considera mai usoara limba rusa decit limba tatara crimeeana?

AE. Motivele sunt att lingvistice ?i non-lingvistice. Principalul motiv este vocabularul lor slab. Revigorarea ?i dezvoltarea limbii t?tare din Crimeea se loveste de doua probleme: socio-politice ?i lingvistice.

Socio-politice:

1. Statutul social al limbajului. n conformitate cu articolul 10 din Constitu?ia din Ucraina, limba t?tar? are un statut de limba de minoritate na?ional?. n practic?, ultimul deceniu a ar?tat ca un astfel de statut nu se calific? pentru a primi sprijin financiar de la guvern.

2. Extinderea sistemului de educa?ie ?i educarea copiilor n limba t?tar? din Crimeea. Alte scoli cu predare in limba tatara ar trebui s? fie deschise. Exist? n prezent 15 astfel de ?coli, care ofer? educa?ie pentru aproximativ 5000 de elevi dintr-un num?r total de 40,000 copii de vrst? ?colar?. Dou? universit??i preg?tesc profesori de limba t?tar? crimeeana, literatura, Este necesar si nv???mntul profesional

3. Extinderea func?inalitatii limbii in Crimeea. St?pnirea optima a oricarei limbi presupune interactiunea permanenta cu mediul. Diferi?i factori, joaca un rol important n crearea de astfel de mediu: mass-media, macro-?i microtoponimia, semnalizarea rutier?, firme, reclame, sloganuri, etc. n prezent, exista intre 2 si 5 ore de emisie radio si TV in limba tatara crimeeana, patru reviste ?i trei ziarele na?ionale sunt publicate n tatara crimeeana. Toponomia originala crimeeana nu a fost recuperata nc?.

n plus, rena?terea lingvistica joac? un rol important. Colectarea ?i p?strarea tuturor dialectelor supravie?uitoare, fezabile din punct de vedere tehnologic, n mass-media sunt la fel de importante cit si codificarea ?i optimizarea standardelor n limba literar?. Aceste probleme nu sunt abordate azi din cauza lipsei de speciali?ti califica?i ?i fondurilor suficiente de la guvern. M?surile luate pn? acum pentru rena?terea limbii crimeene trebuie continuata. n general, exist? motive de optimism, eu cred ca utilizarea limbii tatare crimeeane va fi readusa la starea sa ini?ial?, ca limb? nativa a tatarilor crimeeni din Crimeea.

Sunt bucuros c? Allah imi da voie s? m? ntorc la mine acas? ?i s? fiu implicata n revigorarea ?i dezvoltarea limbii mele natale, ca fundament al culturii noastre na?ionale.

27 martie 2007